Dieta reprezinta un element foarte important si de nelipsit in tratamentul diabetului zaharat.
Ea poate reprezenta, cel putin la unii pacienti, singurul element terapeutic. Mai mult de 1/3 din diabeticii nou descoperiti care nu necesita tratament cu insulina, pot fi echilibrati initial numai prin dieta.
Afla care sunt cele mai importante sfaturi pentru dieta diabeticilor!
Dieta pacientului diabetic trebuie sa se apropie cat mai mult de recomandarile nutritionale pentru persoanele nediabetice. Aceasta trebuie individualizata in functie de varsta, sex, activitate fizica, preferinte alimentare, disponibilitati financiare, precum si de prezenta altor afectiuni asociate, cum ar fi obezitatea, dislipidemia, hipertensiunea arteriala sau afectarea renala.
O problema esentiala pentru respectarea dietei o reprezinta individualizarea acesteia si in functie de preferintele culinare ale pacientului, precum si de posibilitatile financiare. O dieta restrictiva, monotona, costisitoare sau greu de realizat in practica nu va fi sub nicio forma respectata.
Dieta personalizata
Pentru alcatuirea unui regim alimentar care sa indeplineasca aceste conditii trebuie inceput cu calcularea numarului de calorii necesare individului respectiv tinand cont de varsta, sex si gradul de activitate fizica.
Acest calcul trebuie sa duca la mentinerea greutatii la cei normoponderali (persoane cu greutate normala), scaderea in greutate la supraponderali sau cresterea in greutate la subponderali
Caloriile dietei zilnice trebuie sa provina 50-55% din glucide (sau carbohidrati), 25-30% din grasimi (2/3 grasimi vegetale si 1/3 grasimi animale) si 10-15% din proteine.
Alimente interzise
La pacientul cu diabet foarte important este continutul de glucide din alimente.
Astfel le sunt interzise produsele cu continut glucidic mare:
- produse de patiserie si cofetarie (tort, prajituri, fursecuri, piscoturi, chec, cozonac, pateuri, cornuri, placinte, gogosi, budinci, inghetate),
- zahar si produse zaharoase (bomboane, caramele, ciocolata, dulceata, marmelada, gem, peltea, miere, malt, rahat, halva, nuga, serbet), fructe uscate sau deshidratate (smochine, curmale, stafide, castane etc.),
- sucuri indulcite cu zahar (siropuri, bauturi alcoolice, must, creme, frisca). Acestea pot fi consumate strict ocazional si numai de catre pacientii cu un bun echilibru metabolic.
Alimente permise cu moderatie
Diabeticilor le sunt permise, dar in cantitati, limitate produsele cu un continut glucidic mediu: paine, cartofi, orez, paste fainoase, fasole si mazare boabe, fructe si sucuri de fructe, lapte si produse lactate.
Persoanele cu diabet pot consuma fara restrictii alimente cu continut glucidic mic:
- carne slaba (pasare fara pielita, vita, vanat), peste slab (salau, stiuca, stravrid, cod, pastrav, platica),
- legume (fasole verde, praz, gulii, varza, conopida, broccoli, dovlecel, spanac, urzici, rosii, castraveti, ridichi, ceapa verde, salata verde, ardei, vinete, andive, ciuperci, bame, sparanghel, stevie, loboda etc.)
Fibrele sunt benefice in dieta diabeticilor
In general, cu cat concentratia glucidica dintr-un aliment este mai mica, cu atat continutul in fibre alimentare este mai mare. Fibrele alimentare au proprietatea intarzierii golirii gastrice, a digestiei si absorbtiei glucidelor, evitand in acest fel cresterile glicemice mari de dupa mese.
Dietele de tip occidental (dezechilibrate prin bogatia mare in lipide, proteine si produse cu un continut glucidic mare) asigura un aport de sub 15 g fibre/zi.
Dietele recomandate pacientilor diabetici, ca de altfel si persoanelor sanatoase, trebuie sa contina cel putin 30 g fibre alimentare/zi. Acestea provin exclusiv din alimentele vegetale (leguminoase, cereale, legume si fructe).
Singurele efecte secundare ale unui aport excesiv de fibre (> 40 g/zi) sunt reprezentate de pierderea de calciu si accentuarea tendintei la osteoporoza.
Dr. Loreta Guja
Medic specialist Endocrinolog
Lotus Medical Center Bucuresti
Sursa: https://www.slabsaugras.ro/
* Disclaimer: Rezultatele nu sunt tipice, pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori.
